Categorie: Stiri despre credite

Conform acestui text legislativ, clienții afectați ar putea recupera banii plătiți în plus, dacă se dovedește că au fost prejudiciați prin utilizarea unui indice de referință denaturat.

Recuperarea banilor: două opțiuni pentru clienți

Conform propunerii legislative, clienții afectați vor avea două opțiuni: să primească banii într-un cont bancar sau să beneficieze de o reducere a soldului creditului pe care îl au în derulare. Proiectul stabilește termene clare pentru depunerea solicitărilor, recalcularea obligațiilor și plata sumelor datorate de instituțiile de credit. Propunerea a fost adoptată cu 68 de voturi pentru, un vot împotrivă și 26 de abțineri.

Prevederile legii se aplică atât creditelor aflate în derulare, cât și unor contracte care au fost închise, cu respectarea termenului de prescripție prevăzut de lege. Textul adoptat de Senat vizează contractele de credit în lei pentru care dobânda variabilă a fost calculată integral sau parțial în funcție de ROBOR. Sunt incluse și împrumuturile acordate înainte de 2 mai 2019.

Proiectul prevede posibilitatea recuperării prejudiciilor și pentru contractele de credit care au încetat înainte de intrarea în vigoare a legii, dacă nu s-a împlinit termenul general de prescripție extinctivă prevăzut de Codul civil. Astfel, închiderea unui credit nu exclude automat posibilitatea solicitării unei compensații. Recuperarea banilor va depinde însă de îndeplinirea condițiilor legale și de existența unui prejudiciu care poate fi dovedit.

Băncile vor trebui să recalculeze creditele afectate în cazul în care o încălcare a legislației concurenței este constatată printr-o decizie definitivă, iar clienții au suferit prejudicii din cauza folosirii unui indice de referință denaturat. Textul legislativ stabilește următoarele obligații pentru bănci: înlăturarea efectelor încălcării legislației concurenței; recalcularea obligațiilor contractuale prin aplicarea indicelui IRCC tuturor contractelor de credit afectate; restituirea integrală a prejudiciului dovedit în urma controlului, pentru toți debitorii afectați.

Prin urmare, mecanismul propus nu presupune restituirea automată a unei sume identice tuturor clienților, ci calcularea prejudiciului pentru fiecare persoană afectată. Românii care au plătit rate la credite în lei calculate în funcție de ROBOR ar putea beneficia de despăgubiri dacă se dovedește că au fost prejudiciați de folosirea unui indice de referință denaturat. Banii ar putea fi restituiți direct în cont sau folosiți pentru reducerea soldului creditului.

Românii care plătesc credite în lei cu dobânda calculată în funcție de ROBOR vor putea primi o „compensare financiară” la alegere (fie în bani, fie prin diminuarea creditului în derulare) în situația în care banca a folosit un „indice de referință denaturat” atunci când a calculat rata dobânzii. Băncile ar putea fi obligate să restituie prejudiciile provocate clienților, ROBOR ar urma să fie înlocuit cu IRCC. Despăgubirile vor depinde de hotărâri definitive, iar amenzi de până la 100.000 de lei pot fi aplicate pentru nerespectarea prevederilor.

Românii care au plătit rate mai mari la credite din cauza unor eventuale practici anticoncurențiale ale băncilor ar putea să își recupereze banii. Senatul a adoptat miercuri, 14 octombrie, un proiect de lege care obligă instituțiile bancare să restituie prejudiciile provocate prin utilizarea unui indice ROBOR denaturat. Propunerea legislativă a fost adoptată cu 68 de voturi pentru, unul împotrivă și 26 de abțineri și urmează să ajungă la Camera Deputaților, care este for decizional.

Românii care au avut credite în lei cu dobânzi calculate în funcție de ROBOR ar putea beneficia de despăgubiri din partea băncilor, dacă se dovedește că au fost prejudiciați prin utilizarea unui indice de referință denaturat. Senatul a adoptat miercuri, 14 octombrie, un proiect de lege care prevede recalcularea obligațiilor de plată și restituirea prejudiciilor constatate. Inițiativa urmează să fie dezbătută și votată în Camera Deputaților, forul decizional.

Adina I.

Într-un moment în care leul se află din nou sub presiune, Banca Națională a României (BNR) va decide astăzi nivelul dobânzii-cheie, o decizie care poate avea implicații semnificative asupra economiei. Conform analizei realizate de Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, BNR ar putea permite o flexibilitate mai mare a cursului, acordând o atenție sporită stabilității dobânzilor. Dacă incertitudinea politică persistă, euro s-ar putea apropia de 5,50 lei în următoarele luni, potrivit analistului.

Presiuni asupra leului și implicații economice

Deprecierea leului, scăderea rezervelor valutare și întărirea dolarului sporesc presiunile asupra costului importurilor, finanțării și consumului, potrivit analizei XTB. Moneda națională a traversat două episoade de depreciere în raport cu euro în 2026: primul în primăvară, iar al doilea este în desfășurare în această toamnă. Incertitudinea politică și fiscală a vulnerabilizat leul într-un mediu în care investitorii devin mai prudenți, iar răbdarea lor se reduce, arată Claudiu Cazacu.

Scăderea rezervelor BNR sugerează posibile intervenții pentru temperarea deprecierii în septembrie. În plus, blocajele în formarea unui guvern sporesc sensibilitatea pieței valutare la noi informații. Rezervele valutare ale BNR au coborât la 60,06 miliarde de euro la finalul lunii septembrie, cu 4,805 miliarde de euro sub nivelul din august. Deși le consideră adecvate, Cazacu subliniază că acestea nu pot fi utilizate exclusiv pentru apărarea cursului.

Potrivit analistului, BNR intervine pentru a „netezi” mișcările abrupte, însă nu se poate opune timp îndelungat unor ajustări macroeconomice necesare. Cursul funcționează atât ca barometru, cât și ca instrument de reglare: un euro mai scump reduce apetitul pentru consumul din import. Această ajustare este dureroasă pentru populație și companii, dar poate contribui la diminuarea deficitului extern, explică analistul.

Balanța comercială a înregistrat, în primele șapte luni ale anului, un deficit de 19,276 miliarde de euro, mai mic cu 1,1% față de perioada similară din 2025. Reducerea deficitului a încetinit față de scăderea de 6,2% consemnată în primele luni, evoluție pe care reprezentantul XTB o consideră îngrijorătoare. Deficitul de cont curent estimat pentru România în acest an, de 6,8% din PIB, rămâne foarte ridicat, comparativ cu nivelurile de 2% pentru Polonia și 0,1% pentru Ungaria.

Leul pierde teren în fața euro și dolarului

Leul pierde teren inclusiv în raport cu un euro care, la rândul său, slăbește în fața dolarului american. Potrivit datelor prezentate în analiză, cursul dolar/leu a crescut cu 10,3% în acest an, aproximativ dublu față de avansul de 5,12% al cursului euro/leu. Deși zona euro este principalul partener comercial al României, aprecierea dolarului poate majora costurile petrolului, carburanților și gazelor importate, dar și ale materiilor prime, electronicelor, echipamentelor industriale și medicamentelor din Asia.

Totodată, dolarul mai scump crește costul în lei al rambursării datoriilor denominate în moneda americană, atât pentru companii, cât și pentru stat. În scenariul prezentat de analist, perspectiva unor noi creșteri ale dobânzilor în SUA și zona euro poate reduce atractivitatea relativă a plasamentelor în lei.

Pentru ședința de politică monetară din 8 octombrie, așteptarea menționată în analiză este menținerea dobânzii-cheie la 6,50%. Cazacu consideră că evoluția cursului ar putea fi abordată în comunicatul BNR, cu detalii suplimentare posibile în noiembrie. În opinia sa, BNR ar putea permite o depreciere mai mare a leului pentru a limita presiunile asupra dobânzilor.

România are deja o datorie publică amplă, iar scumpirea finanțării consumă resurse bugetare limitate. În aceste condiții, BNR ar putea permite o flexibilitate sporită a cursului, continuând totodată să fie prezentă în piață pentru temperarea mișcărilor, apreciază consultantul XTB. Analiza amintește estimarea CFA România de 5,40–5,50 lei pentru un euro la finalul anului 2027. Cazacu consideră că limita inferioară a intervalului ar putea fi atinsă chiar în acest an.

Diferența dintre inflația din România și cea din zona euro indică, din perspectiva acestui criteriu, o supraevaluare a leului, însă estimările privind amploarea ei variază, subliniază analistul. El invocă o analiză HSBC potrivit căreia un calcul teoretic bazat pe cursul de schimb efectiv real – REER – ar indica un nivel de echilibru de 5,84 lei pentru un euro. Prin comparație, guvernatorul BNR vorbea anul trecut despre o supraevaluare a leului de sub 5%, amintește Cazacu.

Aplicarea unei marje de 5% sub nivelul teoretic de 5,84 lei conduce la aproximativ 5,55 lei pentru un euro. Pornind de la acest exercițiu și luând în calcul o marjă suplimentară, analistul vede zona de 5,50 lei drept un reper posibil pentru evoluția cursului în lunile următoare. Dacă incertitudinea politică persistă, presiunile asupra leului se pot intensifica chiar și în absența unor schimbări ale mediului geopolitic, dobânzilor globale sau tensiunilor comerciale. În acest scenariu, cursul ar putea înregistra noi maxime istorice și s-ar putea apropia de 5,50 lei pentru un euro în următoarele luni, concluzionează analistul XTB, Claudiu Cazacu.

Adina I.

Românii care au credite cu dobândă variabilă calculată pe baza ROBOR ar putea beneficia de recalcularea ratelor și de restituirea unor sume plătite în plus, dacă se dovedește că au fost prejudiciați de practici anticoncurențiale. Două comisii din Senat au aprobat luni, 12 octombrie, un raport favorabil cu amendamente pentru proiectul care stabilește condițiile acestor despăgubiri, potrivit Profit.ro. Proiectul de lege inițiat de PSD urmărește introducerea unui mecanism prin care consumatorii prejudiciați de anumite practici ale instituțiilor bancare să poată obține compensarea pierderilor suferite. Potrivit informațiilor prezentate despre proiect, obligațiile de despăgubire ar urma să intervină în situațiile în care răspunderea băncilor este stabilită definitiv, în urma procedurilor relevante desfășurate de autoritățile competente. Sunt vizate inclusiv constatări legate de practicile anticoncurențiale investigate de Consiliul Concurenței sau de încălcări analizate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. În aceste condiții, băncile ar putea fi obligate să recalculeze sumele datorate de consumatori și să acopere prejudiciile stabilite. Proiectul nu prevede că orice român care are un credit cu ROBOR va primi automat bani înapoi. Aplicarea mecanismului ar depinde de existența unei constatări definitive, de încadrarea contractului în prevederile legii și de calcularea efectivă a prejudiciului. Această diferență este importantă pentru debitorii care urmăresc evoluția proiectului și încearcă să afle dacă ar putea beneficia de noile reguli.

ROBOR se înlocuiește cu IRCC pentru recalcularea dobânzilor

Una dintre modificările importante introduse în comisiile Senatului privește modul de determinare a prejudiciului. Conform amendamentelor prezentate, dobânzile aferente contractelor vizate ar urma să fie recalculate folosind indicele IRCC, cu referire la perioada începând din 2 mai 2019. Aceasta este data de la care IRCC a fost introdus ca indice de referință pentru anumite credite acordate consumatorilor. În cazul unui credit cu dobândă variabilă calculată în funcție de ROBOR, dobânda contractuală include, de regulă, valoarea indicelui de referință și marja fixă stabilită de bancă. Prin mecanismul propus, pentru contractele care intră sub incidența legii, s-ar putea calcula diferența dintre dobânda percepută și dobânda rezultată prin utilizarea IRCC, potrivit regulilor care vor fi stabilite în forma finală a actului normativ. Dacă recalcularea ar evidenția sume încasate nejustificat, acestea ar putea fi avute în vedere pentru despăgubirea consumatorilor. Proiectul de lege a primit luni, 12 octombrie, raport favorabil, cu amendamente, din partea Comisiilor de fond din Senat – Comisia de buget, finanțe și bănci și Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat. Proiectul a fost inițiat de PSD ca urmare a anchetei Consiliului Concurenței privind cele 10 bănci care stabilesc ROBOR, în urma căreia instituțiile bancare au fost amendate. Comisia de buget, finanțe și bănci și Comisia economică au votat raportul comun pentru proiectul de lege privind compensarea financiară a consumatorilor de credit prejudiciați ca urmare a unor practici anticoncurențiale. Proiectul va merge la votul din plen al Senatului și mai departe la Camera Deputaților. Proiectul prevede că băncile vor fi obligate să ofere clienților debitori compensații, dacă aceștia au fost prejudiciați de practicile anticoncurențiale ale băncilor. Față de forma inițială, raportul comisiilor de fond introduce mai multe modificări. Băncile care vor fi dovedite că au prejudiciat consumatorii în urma unor investigații ale Consiliului Concurenței sau ale Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) vor fi obligate să restituie prejudiciile, să recalculeze sumele datorate și să înlocuiască indicele ROBOR cu IRCC în toate contractele, arată un proiect de lege depus de PSD în Senat. Proiectul de lege va trebui să parcurgă procedura legislativă completă, iar aplicarea măsurilor va depinde de concluziile autorităților competente. Pentru clienții care au credite ROBOR, recalcularea dobânzilor va fi posibilă doar dacă se dovedește că băncile au practicat comportamente anticoncurențiale. Acest lucru înseamnă că nu toți cei care au credite ROBOR vor beneficia de restituirea sumelor plătite în plus, ci doar aceia care vor fi afectați de constatări definitive. În concluzie, proiectul de lege reprezintă o inițiativă importantă care poate aduce beneficii unui număr semnificativ de consumatori, dar va necesita o analiză atentă și o aplicare corectă a regulilor stabilite.

Adina I.

Agricover Pay reprezintă o nouă etapă în evoluția sectorului agricol din România, oferind fermierilor o platformă unică și complet digitalizată pentru gestionarea activităților financiare. Dezvoltată în colaborare cu Visa, lider mondial în plățile digitale, și Libra Internet Bank, o bancă cunoscută pentru inovația sa digitală, Agricover Pay integrează plățile, accesul la credite și servicii financiare esențiale într-un singur loc. Această inițiativă marchează o schimbare semnificativă în modul în care fermierii își pot gestiona finanțele în mod eficient și rapid.

Investiții mari, rezultate reale: 12 milioane de lei pentru o platformă de top

Investiția realizată până în prezent în dezvoltarea Agricover Pay depășește 12 milioane de lei, o sumă semnificativă pentru un proiect care combină inovație, tehnologie și nevoi specifice ale sectorului agricol. Această sumă a fost alocată dezvoltării infrastructurii tehnologice, integrării soluțiilor partenerilor și asigurării unui cadru de securitate și eficiență maximă pentru utilizatorii platformei. Agricover a pornit cu avantajul unei expertize deja construite în jurul fermierilor, al fluxurilor lor financiare și al unui model integrat de business dedicat agriculturii. Proiectul se bazează pe capabilități tehnologice proprii, dar și pe parteneriate strategice, pentru a reduce timpul de implementare și a utiliza eficient resursele necesare dezvoltării.

Agricover Pay este construită nativ în jurul nevoilor specifice agriculturii, oferind fermierilor o soluție complet digitalizată care le permite să gestioneze plățile, transferurile și accesul la finanțări într-un singur loc. Infrastructura financiară este construită de Agricover Payments – instituție de plată autorizată și supravegheată de Banca Națională a României – împreună cu partenerii strategici. În calitate de membru principal al rețelei Visa, compania emite cardul Visa Platinum Business pentru toți utilizatorii aplicației, iar tranzacțiile în lei și atribuirea IBAN-urilor virtuale sunt asigurate de Libra Internet Bank.

Platforma este concepută pentru a simplifica viața fermierilor, oferind o soluție complet integrată, adaptată nevoilor reale ale sectorului agricol. Prin integrarea plăților digitale, a accesului la finanțare și a informațiilor relevante într-o singură platformă, Agricover Pay oferă fermierilor mai multă flexibilitate și control asupra resurselor financiare. Aceasta poate contribui semnificativ la o gestionare mai eficientă a capitalului de lucru.

„Agricover Pay este platforma financiară construită nativ pentru fermieri, care digitalizează, conectează și integrează într-un singur loc serviciile financiare și informațiile esențiale pentru a lua cele mai bune decizii pentru afacerea lor. Antreprenorii din agricultură au nevoie de soluții simple, rapide și bine conectate între ele. Ne poziționăm ca o soluție complementară sistemului bancar, iar ca instituție de plată păstrăm agilitatea și viteza de execuție specifice unui fintech, pentru a putea lansa rapid produse și servicii noi, adaptate nevoilor reale ale fermierilor.” — Andrei Vasile, CEO Agricover Payments.

Cardul Visa Platinum Business, integrat în Agricover Pay, oferă fermierilor acces la o infrastructură de top, standarde de securitate și acceptare internațională, oferite de una dintre cele mai mari rețele de plăți din lume. Emiterea automată a acestui card pentru fiecare cont nou creat în aplicație simplifică semnificativ experiența utilizatorului, oferindu-le fermierilor o soluție complet digitală și rapidă.

„Agricultura are nevoi financiare specifice, iar tehnologia poate simplifica semnificativ modul în care fermierii își gestionează activitatea de zi cu zi. Integrarea plăților digitale, a accesului la finanțare și a informațiilor relevante într-o singură platformă le oferă mai multă flexibilitate și control asupra resurselor financiare și poate contribui la o gestionare mai eficientă a capitalului de lucru. Ne bucurăm să susținem, alături de Agricover, dezvoltarea unei soluții construite în jurul nevoilor reale ale fermierilor și să aducem avantajele plăților digitale Visa mai aproape de un sector esențial pentru economia românească.” – Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România.

Infrastructura bancară pentru conturile de plăți Agricover Pay este asigurată de Libra Internet Bank, care oferă un cadru sigur și transparent pentru derularea plăților. Fondurile clienților sunt protejate printr-un mecanism dedicat, asigurând o gestionare eficientă și sigură a resurselor financiare. „Agricover Pay valorifică experiența Libra Internet Bank în dezvoltarea de servicii financiare digitale și integrarea tehnologiilor bancare moderne. Colaborarea cu Agricover și Visa demonstrează cum expertiza complementară a unor parteneri din domenii diferite poate fi transformată într-o experiență financiară simplificată, construită în jurul nevoilor fermierilor.” — Alexandru Biță, Chief Technology Innovation Officer Libra Internet Bank.

De la acces la finanțare, la plată, într-o singură platformă digitală, Agricover Pay oferă fermierilor o soluție complet integrată. Prin această platformă, fermierii își pot gestiona plățile direct din aplicație și pot utiliza cardul Visa Platinum Business pentru cheltuielile curente ale fermei, atât în magazine, cât și online. Integrarea cu Agricover Credit IFN conectează finanțarea direct cu plățile, oferind clienților posibilitatea de a vedea creditele active și de a accesa disponibilul din liniile de capital de lucru deja aprobate, astfel încât fondurile să poată fi utilizate rapid atunci când apare o nevoie sau o oportunitate în fermă. De asemenea, clienții vor putea să inițieze digital solicitări de finanțare adresate Agricover Credit IFN.

Adina I.

Datoria publică globală se apropie de un prag periculos: 100% din produsul intern brut (PIB) înainte de 2030, avertizează Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI). Această situație, însoțită de creșterea dobânzilor și a prețurilor energiei, aduce provocări majore pentru guvernele din întreaga lume, în special pentru cele cu nivel ridicat de îndatorare. FMI a anunțat avertizarea înainte de reuniunile anuale ale instituției la Bangkok, subliniind nevoia de măsuri concrete pentru a evita o criză financiară globală.

Creșterea datoriei și costurile tot mai mari

În opinia FMI, guvernele nu mai pot rezolva problemele fiscale doar prin creștere economică sau prin dobânzi reduse. Situația este influențată de mai multe factori, printre care costurile de finanțare care cresc, șocurile energetice și transformările economice accelerate de inteligența artificială. În special, statele dezvoltate, care reprezintă principala sursă de acumulare a datoriei publice la nivel mondial, trebuie să adopte planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu.

„Nu ne mai putem baza doar pe rate mai ridicate de creștere pentru a rezolva problemele fiscale”, a declarat Georgieva. În opinia sa, spațiul fiscal al guvernelor „cere cu disperare să fie refăcut”, întrucât rezervele bugetare s-au diminuat după mai multe serii de crize și măsuri de sprijin. Problema nu este doar volumul datoriei, ci și prețul la care statele trebuie să o refinanțeze.

În Statele Unite, randamentele obligațiunilor guvernamentale pe zece ani au ajuns la cele mai ridicate niveluri din 2007, în timp ce în Germania acestea au atins niveluri din 2009, iar în Japonia, din 1996. Randamentele mai mari înseamnă dobânzi mai ridicate la împrumuturile noi și costuri suplimentare pentru datoriile ajunse la scadență. Pe măsură ce obligațiunile emise în perioada banilor ieftini sunt înlocuite cu titluri mai scumpe, cheltuielile cu serviciul datoriei pot ocupa o parte tot mai mare din veniturile publice.

Această presiune reduce capacitatea guvernelor de a finanța investiții, programe sociale sau măsuri anticriză. În cazul apariției unui nou șoc economic, statele cu datorii mari vor avea mai puțin spațiu pentru intervenții rapide, iar ajustarea fiscală ar putea deveni mai dureroasă pentru companii și populație.

Energie scumpă și inflație: două forțe care modifică economia globală

Pe lângă presiunea datoriei, prețurile energiei sunt un alt factor major care influențează economia globală. Prețurile la petrol se tranzacționează în jurul valorii de 100 de dolari pe baril, potrivit Georgieva, cu mult peste ipoteza de 89 de dolari utilizată de FMI în prognozele publicate în iulie. La acel moment, Fondul estima o creștere a economiei mondiale de 3% în 2026 și de 3,4% în 2027.

Un preț al petrolului mai ridicat decât cel inclus în scenariile de bază poate modifica rapid aceste estimări. Energia mai scumpă se transferă către industrie, agricultură, transporturi și servicii, iar companiile pot ajunge să majoreze prețurile sau să își reducă marjele. Pentru consumatori, efectul se poate vedea în facturi și în costul bunurilor de zi cu zi.

Șefa FMI a avertizat că problema nu ar dispărea imediat nici în cazul în care războiul din Golf s-ar încheia într-un interval scurt. „Chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia în curând, problema prețurilor ridicate la energie va persista probabil o perioadă”, a spus Georgieva. Combinația dintre energie scumpă și dobânzi ridicate este dificilă pentru economiile îndatorate. Guvernele trebuie să gestioneze simultan presiunea asupra populației și companiilor, încetinirea activității și majorarea costurilor de finanțare.

Inteligența artificială: oportunități, dar și riscuri majore

În contrapondere la șocul energetic, investițiile în inteligența artificială (AI) susțin activitatea economică și pot modifica ritmul de creștere la nivel mondial. Georgieva a descris tehnologia drept un factor care devine rapid esențial pentru poziția țărilor în economia globală. „Iubiți-o, urâți-o sau temeți-vă de ea, inteligența artificială este aici”, a afirmat directorul general al FMI.

Dacă este implementată eficient, AI ar putea majora ritmul de creștere al economiei mondiale cu până la 0,5 puncte procentuale pe an. Pe durata unui deceniu, efectul cumulat ar putea echivala cu adăugarea unei economii de dimensiunea ASEAN la economia globală. Beneficiile nu sunt însă distribuite automat. Țările și companiile care dispun de capital, infrastructură digitală și personal calificat pot avansa mai rapid, în timp ce economiile cu acces limitat la tehnologie riscă să rămână în urmă.

Pentru investitori, dezvoltarea AI creează noi oportunități în infrastructură, centre de date și software, dar crește și riscul evaluărilor excesive. FMI avertizează că amploarea investițiilor în infrastructura necesară inteligenței artificiale ar putea depăși, raportat la dimensiunea economiei, valurile istorice de investiții în căi ferate, rețele electrice și telecomunicații. Construcția accelerată a acestei infrastructuri are, la rândul ei, un efect inflaționist.

O dezamăgire a investitorilor cu privire la randamentele promise de proiectele AI s-ar putea transforma într-un „șoc cu efecte de amploare”. Riscurile menționate de FMI includ pierderea unor locuri de muncă, atacurile cibernetice și posibilitatea ca modelele foarte avansate să devină dificil de controlat. Pentru guverne, avertismentul FMI indică necesitatea unor decizii care să combine reducerea vulnerabilităților bugetare cu investiții în productivitate și tehnologie.

Pentru companii și investitori, noul context înseamnă capital mai scump, energie mai volatilă și o selecție mai atentă a proiectelor capabile să genereze rezultate reale, nu doar promisiuni de creștere. FMI subliniază că guvernele trebuie să acționeze rapid pentru a evita o criză financiară globală, care, dacă nu este gestionată corect, ar putea avea consecințe economice și sociale profunde.

Adina I.

În condiții de incertitudini foarte ridicate, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât, în ședința de astăzi, 8 octombrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Aceasta este prima decizie a BNR din luna august 2024, când s-a înregistrat ultima modificare a ratei dobânzii. Decizia a fost luată în contextul în care presiunile inflaționiste se mențin la un nivel ridicat, iar incertitudinile economice rămân semnificative.

Creșterea inflației și factorii care influențează economia

BNR se așteaptă ca rata anuală a inflației să crească până la sfârșitul anului 2026. Principalele motive ale acestei evoluții sunt legate de prețurile crescută ale combustibililor și energiei, creșterea prețurilor materiilor prime, inclusiv agricole, și deprecierea leului, care scumpește importurile. În plus, conflictul din Orientul Mijlociu și seceta severă din acest an adaugă presiune asupra prețurilor.

Economiștii Erste/BCR estimează că dobânda-cheie va rămâne la nivelul de 6,50% cel puțin până în mai 2027, în condițiile persistenței inflației de bază și ale presiunilor generate de deprecierea leului. Totodată, BNR a menținut rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. În plus, s-a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Conform actualelor evaluări ale Consiliului BNR, rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, în principal pe fondul influențelor anticipate să decurgă din creșterea prețurilor combustibililor și energiei, precum și din mărirea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare. În contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an, presiuni inflaționiste se mențin.

Potrivit BNR, presiuni dezinflaționiste tot mai evidente sunt așteptate într-o perspectivă mai îndepărtată, în special din partea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuată în acest an. Aceasta poate conduce la ajustarea deficitului de cont curent și la reducerea inflației în viitor.

Impactul deciziei asupra creditelor și economiei

Dobânda-cheie influențează costul banilor în economie, însă nu este dobânda aplicată direct creditelor populației. Păstrarea dobânzii BNR la 6,50% nu schimbă automat rata la bancă: pentru clienții cu împrumuturi legate de dobândă variabilă, aceasta depinde de evoluția IRCC sau ROBOR. O eventuală reducere a dobânzii BNR poate contribui la scăderea acestor indici, dar ei sunt influențați și de condițiile din piață, iar efectul asupra ratelor se poate simți cu întârziere.

În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare, precum și ale conflictului din Orientul Mijlociu și ale războiului din Ucraina. De asemenea, realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, este considerată esențială pentru stabilitatea macroeconomică.

Deciziile Consiliului de Administrație al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul reiterează că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, sunt esențiale pentru întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

Deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune, sunt deosebit de relevante pentru evoluția inflației și a dobânzii în România.

În concluzie, menținerea dobânzii la 6,50% ar putea să dureze mult mai mult decât se aștepta, în condițiile în care inflația rămâne la un nivel ridicat. Cetățenii și economiile românești se confruntă cu o realitate economică incertă, iar deciziile BNR ar putea să genereze polaritate între cei care susțin măsurile de control al inflației și cei care cer o reducere rapidă a costurilor creditelor.

Adina I.

Vizitatorii Salonului Auto București & Accesorii 2026 pot descoperi la standul UniCredit opțiuni de finanțare prin credit auto și leasing, adaptate planurilor lor de mobilitate. Evenimentul se desfășoară în perioada 6-11 octombrie 2026, la Romexpo, în Pavilionul B2 și în zona exterioară adiacentă. Pe parcursul celor șase zile, vizitatorii pot discuta cu specialiștii celor două companii și pot descoperi opțiuni de finanțare prin credit auto sau prin leasing, în funcție de nevoile și planurile lor.

UniCredit Consumer Financing și UniCredit Leasing participă la eveniment cu soluții de finanțare pentru achiziția de autoturisme

Prezența comună la Salonul Auto București & Accesorii 2026 reflectă obiectivul UniCredit Consumer Financing și UniCredit Leasing de a le oferi clienților acces la soluții de finanțare flexibile și adaptate, reunite în același loc. Pentru clienții persoane fizice care își doresc să achiziționeze un autoturism nou sau rulat prin credit, UniCredit Consumer Financing prezintă Creditul Auto, cu următoarele caracteristici: finanțare de până la 300.000 de lei; dobândă anuală fixă de 5,49%; perioadă flexibilă de rambursare, cuprinsă între 12 și 60 de luni; rambursare în rate fixe egale; avans de 0%, 10% sau 20%, în funcție de valoarea creditului.

„Achiziția unei mașini vine cu multe decizii, de la model și dotări până la culoarea perfectă. La Salonul Auto București, colegii noștri sunt pregăiți să facă partea de finanțare cât mai simplă, prin informații clare, răspunsuri rapide și oferte competitive. Ne dorim ca, la final, cea mai grea alegere a clientului să rămână alegerea mașinii potrivite”, a declarat Emil Mitescu, CEO UniCredit Consumer Financing.

Pentru companii, UniCredit Leasing propune la Salonul Auto București & Accesorii soluții de finanțare în euro, prin leasing financiar pentru achiziția de autoturisme noi. Oferta UniCredit Leasing include: dobândă variabilă de 1,45% p.a. + EURIBOR 3M; perioadă de finanțare între 36 și 60 de luni; finanțare pentru autovehicule noi, adaptată nevoilor companiilor. Campaniile sunt valabile pentru ofertele de finanțare personalizate emise clienților în perioada 6-11 octombrie 2026. Oferta este supusă unor termene și condiții. Pentru informații complete privind costurile și condițiile de finanțare, companiile pot contacta reprezentanții UniCredit.

Astfel, vizitatorii pot analiza în același loc două modalități de finanțare și pot discuta direct cu specialiștii pentru a identifica soluția potrivită planurilor lor. „Mobilitatea nu înseamnă doar o mașină nouă, ci posibilitatea de a merge mai departe cu planurile de dezvoltare. La Salonul Auto București venim cu o ofertă de leasing financiar competitivă, care le oferă companiilor și antreprenorilor mai multă flexibilitate și mai multă încredere pentru a lua decizii de investiție. Credem că o finanțare adaptată nevoilor nu doar susține o achiziție, ci accelerează dezvoltarea și creează oportunități.”, a declarat Raluca Popescu, CEO UniCredit Leasing.

Adina I.

În urma unor analize recente publicate de Citi Bank și Erste, se pare că România ar putea evita retrogradarea ratingului suveren din 2 octombrie, când este așteptat anunțul de la Standard & Poor (S&P). În scenariul de bază, ambele bănci consideră că ratingul actual va fi menținut, însă atenționează că riscul crește semnificativ dacă blocajul politic persistă și autoritățile nu reușesc să prezinte un guvern și un buget credibil pentru 2027. Citi a menționat explicit o probabilitate mai mare de retrogradare în primul trimestru din 2027, în cazul în care situația politică nu se rezolvă. Erste, pe de altă parte, consideră că S&P va aștepta anunțul proiectului bugetului pentru anul viitor și evoluția situației politice înainte de a lua o decizie.

Riscul retrogradării și impactul asupra economiei

Actualmente, România are de la S&P un rating „BBB-/A-3”, cu o perspectivă negativă. Acest calificativ pe termen lung se află pe ultima treaptă recomandată investițiilor. O reducere cu o treaptă ar coborî țara în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”, ceea ce ar afecta semnificativ economia și accesul la finanțare externă. Erste avertizează că S&P poate interveni și printr-o evaluare neprogramată dacă situația se deteriorează. Citi consideră că riscul retrogradării va crește în 2027, iar un guvern funcțional și un buget care să continue ajustarea fiscală ar reduce acest risc.

Execuția bugetară și prognozele pentru viitor

În ceea ce privește execuția bugetară, România oferă, deocamdată, un argument favorabil. Citi a evidențiat reducerea deficitului cash din primele șapte luni la 2,3% din PIB, față de 4% în aceeași perioadă din 2025. Cu toate acestea, banca păstrează o prognoză de deficit de 6,5% din PIB pentru întregul an, din cauza riscului de derapaje fiscale în actualul climat politic. Erste estimează un deficit de 6,2% din PIB în 2026 și de 5,7% în 2027, dar previzionează o datorie publică în creștere, de la 61,1% din PIB anul acesta la 63% anul viitor.

Pe piața obligațiunilor, îngrijorările investitorilor se văd deja. Citi a consemnat un randament de aproximativ 7,55% pentru titlurile românești pe zece ani la momentul analizei, iar Erste arată că acesta atinsese 7,6%, maximul anului, pe fondul presiunilor dinaintea evaluării S&P. Pe plan economic, Erste anticipează o scădere a PIB-ului României cu 0,7% în 2026, urmată de o revenire pe creștere, de 2,2%, în 2027. Banca estimează și temperarea inflației medii anuale, de la 8,4% în 2026 la 4,9% anul viitor.

Perspectivele celor două bănci privind dobânzile rămân prudente. Citi anticipează menținerea ratei de politică monetară a BNR până în aprilie 2027. La rândul său, analiștii Erste indică o rată de 6,5% până la sfârșitul trimestrului I din 2027 și de 6,25% în trimestrul al doilea. Pe 2 octombrie, agenția de rating S&P va da calificativul de evaluare a României, fiind ultima dintre cele trei agenții de rating care fac evaluările în acest an. O confirmare a ratingului va oferi României timp pentru a demonstra că poate continua ajustarea bugetară, dar testul suprem va fi dat în jurul bugetului pentru 2027 și al capacității politice de a-l pune în aplicare.

Adina I.

Rezerva Federală a Statelor Unite a anunțat, într-o decizie care a generat reacții puternice, majorarea ratei dobânzii cu un sfert de punct procentual. Această măsură, luată în contextul unei inflații persistente, are potențialul de a crește costurile împrumuturilor pentru consumatori și companii, dar poate oferi, în același timp, oportunități mai atractive pentru economisitori. Decizia a fost percepută cu nemulțumire de către președintele Donald Trump, care a reacționat ferm la această nouă decizie economică.

Reacția lui Trump: dobânzile sunt prea mari, iar Fed este ostilă

Donald Trump a exprimat nemulțumirea față de majorarea ratei dobânzii, considerând-o o măsură inadecvată pentru economia americană. Pe rețeaua sa de socializare, președintele a cerut o reducere rapidă a dobânzilor, sugerând că acestea ar trebui să fie reduse la nivelul de 1%, sau chiar mai jos. Trump a subliniat că, într-un context de boom economic și investiții, reducerea dobânzilor ar putea aduce beneficii semnificative pentru țară, estimând că ar putea economisi peste 1,5 trilioane de dolari anual dacă ar încheia comerțul cu majoritatea țărilor cu care SUA au deficit.

Într-o declarație mai detaliată, Trump a acuzat conducerea Rezervei Federale de ostilitate și a afirmat că ar trebui să plătească cea mai mică rată a dobânzii din lume, considerând că SUA are cel mai solid rating de credit. Președintele a menționat că, dacă ar dori să reducă deficitele, ar putea face acest lucru prin semnarea unor acorduri comerciale, fără a implica investiții suplimentare.

În același timp, jurnalistul Chris Rugaber de la Associated Press a observat că inflația rămâne la un nivel ridicat, ceea ce a generat neliniște în rândul cetățenilor americani. Prețurile crescute la benzină, produse alimentare și chirii reprezintă o problemă majoră, mai ales în contextul alegerilor viitoare, unde aceste aspecte pot influența deciziile electorale.

Actualul președinte al Rezervei Federale, Kevin Warsh, a fost ales de Donald Trump pentru a-i succeda lui Jerome Powell. Cu toate acestea, relația dintre Trump și Fed a fost tensionată, mai ales din cauza criticilor repetate ale președintelui față de nivelul dobânzilor. Warsh, care a susținut independența băncii centrale, a sprijinit majorarea ratei dobânzii, în contextul inflației persistente, în ciuda dorinței lui Trump de a reduce acestea.

Jerome Powell, predecesorul lui Warsh, a fost nominalizat de Trump în timpul primului său mandat, însă relația dintre cei doi a fost deteriorată din cauza tensiunilor legate de politica monetară. Această situație evidențiază tensiunea dintre guvern și băncile centrale, în special în contextul unui mediu economic complex, unde deciziile politice pot influența direct economia națională.

Adina I.