Datoria publică globală se apropie de un prag periculos: 100% din produsul intern brut (PIB) înainte de 2030, avertizează Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI). Această situație, însoțită de creșterea dobânzilor și a prețurilor energiei, aduce provocări majore pentru guvernele din întreaga lume, în special pentru cele cu nivel ridicat de îndatorare. FMI a anunțat avertizarea înainte de reuniunile anuale ale instituției la Bangkok, subliniind nevoia de măsuri concrete pentru a evita o criză financiară globală.
Creșterea datoriei și costurile tot mai mari
În opinia FMI, guvernele nu mai pot rezolva problemele fiscale doar prin creștere economică sau prin dobânzi reduse. Situația este influențată de mai multe factori, printre care costurile de finanțare care cresc, șocurile energetice și transformările economice accelerate de inteligența artificială. În special, statele dezvoltate, care reprezintă principala sursă de acumulare a datoriei publice la nivel mondial, trebuie să adopte planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu.
„Nu ne mai putem baza doar pe rate mai ridicate de creștere pentru a rezolva problemele fiscale”, a declarat Georgieva. În opinia sa, spațiul fiscal al guvernelor „cere cu disperare să fie refăcut”, întrucât rezervele bugetare s-au diminuat după mai multe serii de crize și măsuri de sprijin. Problema nu este doar volumul datoriei, ci și prețul la care statele trebuie să o refinanțeze.
În Statele Unite, randamentele obligațiunilor guvernamentale pe zece ani au ajuns la cele mai ridicate niveluri din 2007, în timp ce în Germania acestea au atins niveluri din 2009, iar în Japonia, din 1996. Randamentele mai mari înseamnă dobânzi mai ridicate la împrumuturile noi și costuri suplimentare pentru datoriile ajunse la scadență. Pe măsură ce obligațiunile emise în perioada banilor ieftini sunt înlocuite cu titluri mai scumpe, cheltuielile cu serviciul datoriei pot ocupa o parte tot mai mare din veniturile publice.
Această presiune reduce capacitatea guvernelor de a finanța investiții, programe sociale sau măsuri anticriză. În cazul apariției unui nou șoc economic, statele cu datorii mari vor avea mai puțin spațiu pentru intervenții rapide, iar ajustarea fiscală ar putea deveni mai dureroasă pentru companii și populație.
Energie scumpă și inflație: două forțe care modifică economia globală
Pe lângă presiunea datoriei, prețurile energiei sunt un alt factor major care influențează economia globală. Prețurile la petrol se tranzacționează în jurul valorii de 100 de dolari pe baril, potrivit Georgieva, cu mult peste ipoteza de 89 de dolari utilizată de FMI în prognozele publicate în iulie. La acel moment, Fondul estima o creștere a economiei mondiale de 3% în 2026 și de 3,4% în 2027.
Un preț al petrolului mai ridicat decât cel inclus în scenariile de bază poate modifica rapid aceste estimări. Energia mai scumpă se transferă către industrie, agricultură, transporturi și servicii, iar companiile pot ajunge să majoreze prețurile sau să își reducă marjele. Pentru consumatori, efectul se poate vedea în facturi și în costul bunurilor de zi cu zi.
Șefa FMI a avertizat că problema nu ar dispărea imediat nici în cazul în care războiul din Golf s-ar încheia într-un interval scurt. „Chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia în curând, problema prețurilor ridicate la energie va persista probabil o perioadă”, a spus Georgieva. Combinația dintre energie scumpă și dobânzi ridicate este dificilă pentru economiile îndatorate. Guvernele trebuie să gestioneze simultan presiunea asupra populației și companiilor, încetinirea activității și majorarea costurilor de finanțare.
Inteligența artificială: oportunități, dar și riscuri majore
În contrapondere la șocul energetic, investițiile în inteligența artificială (AI) susțin activitatea economică și pot modifica ritmul de creștere la nivel mondial. Georgieva a descris tehnologia drept un factor care devine rapid esențial pentru poziția țărilor în economia globală. „Iubiți-o, urâți-o sau temeți-vă de ea, inteligența artificială este aici”, a afirmat directorul general al FMI.
Dacă este implementată eficient, AI ar putea majora ritmul de creștere al economiei mondiale cu până la 0,5 puncte procentuale pe an. Pe durata unui deceniu, efectul cumulat ar putea echivala cu adăugarea unei economii de dimensiunea ASEAN la economia globală. Beneficiile nu sunt însă distribuite automat. Țările și companiile care dispun de capital, infrastructură digitală și personal calificat pot avansa mai rapid, în timp ce economiile cu acces limitat la tehnologie riscă să rămână în urmă.
Pentru investitori, dezvoltarea AI creează noi oportunități în infrastructură, centre de date și software, dar crește și riscul evaluărilor excesive. FMI avertizează că amploarea investițiilor în infrastructura necesară inteligenței artificiale ar putea depăși, raportat la dimensiunea economiei, valurile istorice de investiții în căi ferate, rețele electrice și telecomunicații. Construcția accelerată a acestei infrastructuri are, la rândul ei, un efect inflaționist.
O dezamăgire a investitorilor cu privire la randamentele promise de proiectele AI s-ar putea transforma într-un „șoc cu efecte de amploare”. Riscurile menționate de FMI includ pierderea unor locuri de muncă, atacurile cibernetice și posibilitatea ca modelele foarte avansate să devină dificil de controlat. Pentru guverne, avertismentul FMI indică necesitatea unor decizii care să combine reducerea vulnerabilităților bugetare cu investiții în productivitate și tehnologie.
Pentru companii și investitori, noul context înseamnă capital mai scump, energie mai volatilă și o selecție mai atentă a proiectelor capabile să genereze rezultate reale, nu doar promisiuni de creștere. FMI subliniază că guvernele trebuie să acționeze rapid pentru a evita o criză financiară globală, care, dacă nu este gestionată corect, ar putea avea consecințe economice și sociale profunde.
Adina I.
