Într-un moment în care leul se află din nou sub presiune, Banca Națională a României (BNR) va decide astăzi nivelul dobânzii-cheie, o decizie care poate avea implicații semnificative asupra economiei. Conform analizei realizate de Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, BNR ar putea permite o flexibilitate mai mare a cursului, acordând o atenție sporită stabilității dobânzilor. Dacă incertitudinea politică persistă, euro s-ar putea apropia de 5,50 lei în următoarele luni, potrivit analistului.
Presiuni asupra leului și implicații economice
Deprecierea leului, scăderea rezervelor valutare și întărirea dolarului sporesc presiunile asupra costului importurilor, finanțării și consumului, potrivit analizei XTB. Moneda națională a traversat două episoade de depreciere în raport cu euro în 2026: primul în primăvară, iar al doilea este în desfășurare în această toamnă. Incertitudinea politică și fiscală a vulnerabilizat leul într-un mediu în care investitorii devin mai prudenți, iar răbdarea lor se reduce, arată Claudiu Cazacu.
Scăderea rezervelor BNR sugerează posibile intervenții pentru temperarea deprecierii în septembrie. În plus, blocajele în formarea unui guvern sporesc sensibilitatea pieței valutare la noi informații. Rezervele valutare ale BNR au coborât la 60,06 miliarde de euro la finalul lunii septembrie, cu 4,805 miliarde de euro sub nivelul din august. Deși le consideră adecvate, Cazacu subliniază că acestea nu pot fi utilizate exclusiv pentru apărarea cursului.
Potrivit analistului, BNR intervine pentru a „netezi” mișcările abrupte, însă nu se poate opune timp îndelungat unor ajustări macroeconomice necesare. Cursul funcționează atât ca barometru, cât și ca instrument de reglare: un euro mai scump reduce apetitul pentru consumul din import. Această ajustare este dureroasă pentru populație și companii, dar poate contribui la diminuarea deficitului extern, explică analistul.
Balanța comercială a înregistrat, în primele șapte luni ale anului, un deficit de 19,276 miliarde de euro, mai mic cu 1,1% față de perioada similară din 2025. Reducerea deficitului a încetinit față de scăderea de 6,2% consemnată în primele luni, evoluție pe care reprezentantul XTB o consideră îngrijorătoare. Deficitul de cont curent estimat pentru România în acest an, de 6,8% din PIB, rămâne foarte ridicat, comparativ cu nivelurile de 2% pentru Polonia și 0,1% pentru Ungaria.
Leul pierde teren în fața euro și dolarului
Leul pierde teren inclusiv în raport cu un euro care, la rândul său, slăbește în fața dolarului american. Potrivit datelor prezentate în analiză, cursul dolar/leu a crescut cu 10,3% în acest an, aproximativ dublu față de avansul de 5,12% al cursului euro/leu. Deși zona euro este principalul partener comercial al României, aprecierea dolarului poate majora costurile petrolului, carburanților și gazelor importate, dar și ale materiilor prime, electronicelor, echipamentelor industriale și medicamentelor din Asia.
Totodată, dolarul mai scump crește costul în lei al rambursării datoriilor denominate în moneda americană, atât pentru companii, cât și pentru stat. În scenariul prezentat de analist, perspectiva unor noi creșteri ale dobânzilor în SUA și zona euro poate reduce atractivitatea relativă a plasamentelor în lei.
Pentru ședința de politică monetară din 8 octombrie, așteptarea menționată în analiză este menținerea dobânzii-cheie la 6,50%. Cazacu consideră că evoluția cursului ar putea fi abordată în comunicatul BNR, cu detalii suplimentare posibile în noiembrie. În opinia sa, BNR ar putea permite o depreciere mai mare a leului pentru a limita presiunile asupra dobânzilor.
România are deja o datorie publică amplă, iar scumpirea finanțării consumă resurse bugetare limitate. În aceste condiții, BNR ar putea permite o flexibilitate sporită a cursului, continuând totodată să fie prezentă în piață pentru temperarea mișcărilor, apreciază consultantul XTB. Analiza amintește estimarea CFA România de 5,40–5,50 lei pentru un euro la finalul anului 2027. Cazacu consideră că limita inferioară a intervalului ar putea fi atinsă chiar în acest an.
Diferența dintre inflația din România și cea din zona euro indică, din perspectiva acestui criteriu, o supraevaluare a leului, însă estimările privind amploarea ei variază, subliniază analistul. El invocă o analiză HSBC potrivit căreia un calcul teoretic bazat pe cursul de schimb efectiv real – REER – ar indica un nivel de echilibru de 5,84 lei pentru un euro. Prin comparație, guvernatorul BNR vorbea anul trecut despre o supraevaluare a leului de sub 5%, amintește Cazacu.
Aplicarea unei marje de 5% sub nivelul teoretic de 5,84 lei conduce la aproximativ 5,55 lei pentru un euro. Pornind de la acest exercițiu și luând în calcul o marjă suplimentară, analistul vede zona de 5,50 lei drept un reper posibil pentru evoluția cursului în lunile următoare. Dacă incertitudinea politică persistă, presiunile asupra leului se pot intensifica chiar și în absența unor schimbări ale mediului geopolitic, dobânzilor globale sau tensiunilor comerciale. În acest scenariu, cursul ar putea înregistra noi maxime istorice și s-ar putea apropia de 5,50 lei pentru un euro în următoarele luni, concluzionează analistul XTB, Claudiu Cazacu.
Adina I.
