Autor: Adina I.

România este în plină transformare în ceea ce privește modul în care consumatorii achiziționează produse online. Cu fiecare zi, mai mulți oameni aleg să cumpere cu plata amânată, dar nu toți își respectă obligațiile financiare. Consecințele pot fi serioase, inclusiv apariția în Biroul de Credit dacă nu se plătește la timp. Situația este clară: dacă un client nu își achită datoria, se poate confrunta cu restricții, iar în anumite condiții, datoria poate ajunge la recuperatori. Totul depinde de cum se gestionează plata și de ce decizii se iau în timpul întârzierilor.

Ce se întâmplă dacă nu plătești la termen și cum afectează istoricul de credit

Plata amânată nu este un drept, ci o opțiune care presupune respectarea termenelor. Serviciile de tip „Buy Now, Pay Later” (BNPL) permit achiziționarea de produse online cu plata ulterioară, dar doar dacă se respectă perioadele de rambursare. În cazul întârzierilor, consumatorii se pot confrunta nu doar cu restriții privind efectuarea unor noi cumpărături, ci și cu consecințe asupra istoricului de credit. Potrivit declarațiilor făcute pentru Capital.ro, Raul Durma, General Manager PayPo România, a explicat în detaliu ce se întâmplă atunci când un client nu își achită datoria.

În cazul serviciului BNPL clasic, care permite amânarea plății cu 30 de zile, costul pentru client este întotdeauna zero. Totuși, dacă aleg să continue plata în rate, singurul cost al finanțării este dobânda prevăzută contractual, fără comisioane suplimentare sau asigurări obligatorii. PayPo nu percepe penalități pentru întârzierea plăților. În cazul neachitării sumelor la scadență, se aplică exclusiv dobânda contractuală, în condițiile prevăzute în contract și cu respectarea limitelor legale, fără dobânzi penalizatoare sau comisioane suplimentare. În cazul opțiunii de plată în 4, 5 sau 6 rate, clienții au, de asemenea, posibilitatea de a rambursa integral suma în primele 30 de zile, fără costuri suplimentare. În cazul opțiunii de plată în 4, 5 sau 6 rate, clienții au, de asemenea, posibilitatea de a rambursa integral suma în primele 30 de zile, fără costuri suplimentare. În cazul opțiunii de plată în 4, 5 sau 6 rate, clienții au, de asemenea, posibilitatea de a rambursa integral suma în primele 30 de zile, fără costuri suplimentare.

Dacă nu se plătește la termen, contul clientului este blocat automat pentru efectuarea unor noi cumpărături, iar întârzierile la plată sunt raportate la Biroul de Credit, în condițiile și în termenele prevăzute de legislația aplicabilă. Acest lucru poate afecta serios istoricul de credit al persoanei, în special dacă întârzierea persistă. Un indicator relevant este faptul că aproximativ 75% dintre clienții PayPo aleg să își achite integral cumpărăturile, fără costuri suplimentare. Acest comportament confirmă că, pentru majoritatea utilizatorilor, PayPo reprezintă în primul rând un instrument care le oferă flexibilitate și îi ajută să își planifice cheltuielile.

În concluzie, plata amânată poate fi o opțiune atrăgătoare, dar este esențial să se respecte termenul de plată. Fiecare zi de întârziere poate aduce consecințe serioase, inclusiv apariția în Biroul de Credit. Alegerea de a plăti la timp nu este doar o responsabilitate financiară, ci și o măsură de protecție a reputației economice a fiecărei persoane.

Adina I.

Banca Națională a României a reafirmat public poziția sa privind ancheta ROBOR, după ce subiectul a revenit în dezbateri televizate fără ca instituția să ofere explicații detaliate. BNR subliniază că explicațiile publicate la 11 iunie 2026, inclusiv cele privind declarația lui Mugur Isărescu că „băncile au sărit calul”, rămân valabile și reprezintă poziția sa oficială.

BNR menține clarificările din 2026 și le consideră relevante

Banca centrală subliniază că aceste explicații sunt în continuare relevante și pot fi utilizate de presă ori de câte ori subiectul este abordat în spațiul public. BNR indică explicit emisiunea „Sinteza zilei”, difuzată de Antena 3 în 2 noiembrie, după ora 22:00, unde temele legate de ROBOR au fost readuse în discuție. Printre subiecte abordate se numără poziția BNR privind ROBOR, fundamentele anchetei și declarația guvernatorului Mugur Isărescu din august 2022 referitoare la comportamentul băncilor.

„Aceste clarificări rămân pe deplin relevante și pot fi utilizate în continuare ca poziție oficială a BNR de către reprezentanții mass-media ori de câte ori subiectul este abordat în spațiul public, în cadrul dezbaterilor televizate sau al altor materiale jurnalistice pe această temă”, transmite banca centrală.

În iunie, Mugur Isărescu a explicat celebra declarație „băncile au sărit calul în privința ROBOR”. BNR a ieșit public și a cerut explicații Consiliului Concurenței, susținând că creșterea ROBOR, din acei ani, nu poate fi imputată băncilor. În clarificările din 11 iunie, banca centrală a explicat și sensul declarației făcute de Mugur Isărescu la 9 august 2022, în legătură cu ROBOR. Potrivit BNR, afirmația a fost o intervenție verbală de politică monetară, menită să corecteze abateri temporare ale dobânzilor din piață.

„A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcționat vizibil, și nimic mai mult!”, preciza instituția în documentul din iunie. BNR a încadrat această intervenție în practica numită „moral suasion”, prin care o bancă centrală încearcă să influențeze conduita participanților la piață prin comunicare. Instituția a arătat, totodată, că sprijinise investigația prin furnizarea documentelor solicitate și prin explicarea atribuțiilor direcțiilor implicate în monitorizarea pieței și în publicarea indicilor de referință.

BNR susține că creșterea ROBOR a fost determinată de contextul inflației și al dobânzilor

Banca centrală susține că majorarea ROBOR de la 1,25% la 8,1% în doi ani trebuia explicată prin contextul inflației globale și al creșterii dobânzilor, fără a fi atribuită băncilor în ansamblu. BNR separă această evoluție de eventualele diferențe de fracțiuni de procent evocate de conducerea Consiliului Concurenței în legătură cu ancheta.

Tot atunci, instituția a solicitat explicații despre comportamentele care încălcaseră legislația concurenței și despre raportul dintre acestea și regulile pieței monetare. Cerea, de asemenea, detalii despre modul în care fusese evaluată eventuala diferență dintre ROBOR publicat și nivelul considerat corect.

BNR subliniază că poziția sa privind ROBOR rămâne aceeași, indiferent de contextul în care subiectul este abordat. Clarificările oferite în 2026 sunt considerate oficiale și pot fi folosite de mass-media ori de câte ori subiectul este reluat în spațiul public.

Adina I.

În 2026, România ar urma să plătească 60,8 miliarde de lei doar pentru dobânzile datoriei publice, echivalentul a 3% din Produsul Intern Brut (PIB). Această cifră arată cât de mare a devenit factura împrumuturilor acumulate, iar banii plătiți pentru dobânzi nu reduc suma pe care statul trebuie să o ramburseze creditorilor. Presiunea pornește de la diferența persistentă dintre cheltuielile și veniturile statului, o situație care a dus la deficite de 9,3% din PIB în 2024 și 7,9% în 2025. Ținta pentru 2026 este de 6,2% din PIB, dar chiar și cu respectarea acesteia, deficitul nominal estimat după prima rectificare bugetară ajunge la aproximativ 130,3 miliarde de lei, sumă care trebuie acoperită prin finanțare.

Pentru 2026, necesarul brut de finanțare ar fi de 275-285 de miliarde de lei

Potrivit analizei publicate de Adevărul Financiar, necesarul brut de finanțare estimat pentru 2026 este de 275-285 de miliarde de lei. Acesta nu reprezintă doar deficitul bugetar, ci include și înlocuirea împrumuturilor ajunse la scadență. Peste 150 de miliarde de lei din necesarul estimat reprezintă datorii de refinanțat, față de aproximativ 99 de miliarde de lei în 2025, conform informațiilor Reuters citate de publicație. Dobânzile cresc, iar datoria trebuie rambursată separat. Cheltuielile cu dobânzile estimate pentru 2026 sunt cu aproximativ 10,3 miliarde de lei peste nivelul de 50,5 miliarde de lei din 2025, potrivit datelor Ministerului Finanțelor prezentate în analiza citată.

Plata acestora acoperă costul finanțării, nu principalul împrumutat. La scadență, statul trebuie să restituie separat suma datorată sau să contracteze un nou împrumut pentru a o refinanța. Și condițiile de pe piețe sporesc presiunea. Analiza citează date Eurostat potrivit cărora randamentul mediu al obligațiunilor guvernamentale românești pe zece ani a fost de 6,71% în septembrie 2026, cel mai ridicat din Uniunea Europeană în acea perioadă. Comparativ, media UE a fost de aproximativ 4,20%, iar cea a zonei euro de 3,93%. Indicatorul nu trebuie confundat cu dobânda medie plătită pentru întreaga datorie: el reflectă condițiile de finanțare pe termen lung, în timp ce portofoliul statului include împrumuturi contractate în momente diferite.

Datoria administrației publice a depășit 1.230 de miliarde de lei în august 2026 și a ajuns la 61,1% din PIB, potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate în articol. Pentru comparația europeană trebuie folosită însă aceeași perioadă: la finalul trimestrului al doilea din 2026, România avea o datorie de 59,4% din PIB, față de 82,9% în UE și 88,8% în zona euro. Nivelul mai redus față de mediile europene nu elimină presiunea generată de deficite și de costul împrumuturilor. Pentru populație, o factură mai mare a dobânzilor înseamnă mai puțin spațiu bugetar pentru investiții și servicii publice. Necesitatea reducerii deficitului poate duce la majorări de taxe, înghețări de cheltuieli sau restrângerea unor programe, fără ca aceste măsuri să fie o consecință automată.

Adina I.

În România, 53% din vânzările B2B se realizează prin credit comercial, o cifră care depășește media de 46% din Europa Centrală și de Est. Datele Instant Factoring din perioada ianuarie–noiembrie 2026 indică o durată medie de 41 de zile până la scadență pentru facturile finanțate. Aceste informații evidențiază o problemă structurală în economia națională, legată de întârzierile de plată și de neplățile din partea companiilor.

Impactul întârzierilor de plată asupra economiei

EU Payment Observatory estimează că eliminarea întârzierilor ar putea genera peste 100 de miliarde EUR anual în fluxuri de numerar suplimentare. Această estimare subliniază potențialul economic pierdut din cauza neplăților întârziate. Întârzierile de plată dintre companii generează un efect de domino în economie: facturile neîncasate la termen reduc lichiditatea furnizorilor, cresc nevoia de finanțare și limitează investițiile și dezvoltarea afacerilor.

O analiză realizată de Instant Factoring, în baza unor studii din piață din perioada 2025–2026, evidențiază amploarea fenomenului în România și Europa, precum și impactul acestuia asupra potențialului de creștere al companiilor. În România, 53% din valoarea vânzărilor B2B se realizează cu plata la termen, comparativ cu media de 46% din Europa Centrală și de Est. Creditul comercial susține astfel tranzacțiile și relațiile dintre companii, dar presupune și finanțarea temporară a clienților din resursele furnizorilor.

Atunci când încasările întârzie, această practică devine o sursă de vulnerabilitate financiară. Această realitate se reflectă și în cifrele Instant Factoring, care confirmă decalajul tot mai mare dintre facturare și încasare. În perioada ianuarie–noiembrie 2026, facturile finanțate prin platforma de factoring au avut o durată medie rămasă până la scadență de 41 de zile. În același timp, valoarea medie a facturilor trimise spre finanțare a crescut cu 39% față de 2025, iar valoarea medie a facturilor finanțate, cu 47%. Cifrele indică un decalaj important între activitatea comercială și disponibilitatea lichidităților: companiile livrează produse și servicii, emit facturi de valori tot mai mari, dar trebuie să aștepte săptămâni întregi pentru a încasa banii aferenți.

La nivel european, consecințele depășesc dificultățile operaționale. Potrivit European Payment Report 2026, 62% dintre companii își plătesc furnizorii cu întârziere din cauza propriilor încasări întârziate, iar 57% declară că au ratat obiective de creștere din aceeași cauză. Mai mult, EU Payment Observatory estimează că eliminarea întârzierilor ar putea genera peste 100 de miliarde EUR anual în fluxuri de numerar suplimentare pentru microîntreprinderile și companiile mici și mijlocii.

„Vorbim frecvent despre dificultatea antreprenorilor de a accesa finanțare, dar există o problemă la fel de importantă: accesul la banii pe care companiile i-au câștigat deja. Companiile muncesc, livrează și facturează. Problema este că banii nu circulă în același ritm. Vedem acest lucru și în activitatea noastră: companiile finanțează facturi pentru care ar mai avea de așteptat, în medie, peste 40 de zile până la încasare. Sunt bani aferenți unor produse sau servicii deja livrate, de care afacerile au nevoie imediat pentru a-și continua activitatea, a-și plăti furnizorii sau a susține și negocia noi comenzi.”, declară Cristian Ionescu, CEO Instant Factoring.

Plata la termen nu reprezintă, în sine, un dezechilibru. Riscul apare atunci când întârzierile depășesc condițiile comerciale convenite și reduc capacitatea furnizorilor de a-și finanța operațiunile. În România, 45% dintre respondenții studiului Atradius indică problemele de cashflow ale clienților drept cauză a plăților întârziate.

Datele studiului EOS European Payment Practices 2025 confirmă o disciplină de plată mai redusă în România decât în celelalte piețe analizate: 29% dintre facturi sunt achitate cu întârziere sau rămân neplătite, comparativ cu o medie de 24% în cele 11 țări incluse în cercetare. Diferența de cinci puncte procentuale indică o expunere mai ridicată la întârzieri și neplăți, cu implicații asupra predictibilității încasărilor și gestionării capitalului de lucru.

Riscul de neplată nu rămâne izolat la nivelul unei singure companii. Atunci când un furnizor nu își încasează facturile la termen, acesta poate fi nevoit să utilizeze rezervele disponibile, să contracteze finanțare suplimentară sau să își amâne, la rândul său, obligațiile comerciale. Astfel, dificultățile financiare ale unui client se pot transmite succesiv către alte companii din lanțul de aprovizionare.

În Europa Centrală și de Est, 83% dintre furnizorii B2B raportează întârzieri la plată. Efectele se reflectă direct în capitalul de lucru: 33% dintre respondenți indică reducerea rezervelor de lichiditate, iar 27% dificultăți în planificarea cash-flowului. Astfel, întârzierile de plată nu afectează doar relația dintre două companii, ci generează un efect de domino, în care dificultățile unui client devin constrângeri financiare pentru furnizorii săi.

În final, costul economic se extinde dincolo de facturile restante. Potrivit Intrum, 29% dintre companiile europene declară că întârzierile de plată le-au afectat investițiile strategice în ultimele 12 luni, iar 53% anticipează o creștere a întârzierilor sau neplăților în perioada următoare. În acest context, estimarea EU Payment Observatory privind cele peste 100 de miliarde EUR în cash-flow suplimentar potențial evidențiază dimensiunea resurselor financiare care ar putea circula mai eficient în economie. Suma reprezintă un beneficiu estimat al eliminării întârzierilor, nu venituri pierdute sau pierderi economice contabilizate.

Instant Factoring: lichiditatea, o componentă vitală a dezvoltării companiilor. Datele prezentate subliniază necesitatea unei gestionări proactive a capitalului de lucru, într-un mediu economic în care creșterea vânzărilor nu garantează automat disponibilitatea lichidităților. Analizele evidențiază nevoia unei abordări mai strategice a managementului cash-flow-ului, în care companiile să nu depindă exclusiv de momentul încasării facturilor pentru a-și susține activitatea și planurile de dezvoltare.

Dincolo de evaluarea bonității clienților și monitorizarea termenelor de plată, antreprenorii au nevoie de instrumente care să le ofere vizibilitate asupra fluxurilor financiare, predictibilitate și flexibilitate în accesarea capitalului de lucru, precum factoringul.

Adina I.

Ministerul Agriculturii anunță două programe de creditare pentru fermieri, cu dobândă fixă de 1,90%, dar întrebarea rămâne: cât spațiu există pentru a transforma promisiunile în realitate? Florin Barbu, ministrul Agriculturii, a declarat că se pregătește pentru lansarea a două programe de finanțare, inspirate de cele implementate în 2024. Acestea urmează să ofere fermierilor acces la credite în condiții avantajoase, cu o dobândă fixă de 1,90%, iar costurile legate de ROBOR și comisioanele bancare ar urma să fie suportate de Ministerul Agriculturii. Mesajul a fost transmis prin intermediul unui post publicat pe rețelele de socializare, unde Barbu a subliniat importanța sprijinului oferit fermierilor în perioadele dificile, dar și în cele de dezvoltare. „Deblocăm finanțarea pentru fermierii români! Lucrăm la două programe de creditare, după modelul celor din 2024, cu o dobândă fixă de 1,90%, iar costurile cu ROBOR și celelalte comisioane vor fi suportate de Ministerul Agriculturii. Astfel, vrem să le oferim fermierilor acces mai ușor la creditele de care au nevoie pentru a-și continua activitatea și pentru a investi în dezvoltarea fermelor”, a transmis ministrul.

Sprijin pentru fermieri, dar lipsa de confirmare din partea Ministerului Finanțelor

Potrivit unor surse, promisiunea ministrului agriculturii, Florin Barbu, privind acordarea unor credite de aproximativ 1 milion de lei pentru fermieri, cu dobândă de 1,9% și ROBOR subvenționat de stat, nu are încă o confirmare din partea Ministerului Finanțelor. Întrebat de AGRO TV despre această măsură, ministrul Alexandru Nazare a declarat că nu cunoaște detaliile anunțului și că propunerile urmează să fie analizate în contextul construcției bugetare. Această lipsă de confirmare aduce în atenție întrebarea: cât spațiu există pentru a transforma aceste programe în realitate, într-un context în care finanțarea este un subiect delicat?

Ministerul Agriculturii susține că noile programe urmăresc facilitarea accesului la finanțare atât pentru desfășurarea activităților curente, cât și pentru investițiile în dezvoltarea exploatațiilor agricole. Măsurile sunt inspirate de programele de finanțare implementate în 2024, iar Florin Barbu a cerut instituțiilor bancare să continue finanțarea sectorului agricol și în perioadele dificile. „Am prezentat această măsură în cadrul Conferinței Naționale Agri4Future România – Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români, la care am transmis și un mesaj clar sistemului bancar din România și anume acela de a fi alături de fermieri și atunci când le este greu, nu doar când lucrurile merg bine”, a spus ministrul Agriculturii.

În același timp, Barbu a susținut menținerea subvențiilor și a fondurilor europene pentru dezvoltare. „Totodată, susțin păstrarea celor doi piloni ai Politicii Agricole Comune: subvențiile pentru fermieri și fondurile destinate dezvoltării, pentru că România are nevoie de ambele forme de sprijin.” Această poziție este esențială în contextul viitoarei alocări financiare pentru 2028-2034, unde se va decide viitorul finanțării agriculturii prin PAC. În acest cadru, Barbu a subliniat importanța păstrării celor doi piloni ai PAC, adică subvențiile pentru fermieri și fondurile destinate dezvoltării.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) lucrează la două noi programe de creditare dedicate fermierilor români, structurate după modelul celor aplicate în 2024, care vor beneficia de o dobândă fixă de 1,90%, diferența de cost reprezentată de indicele ROBOR și comisioanele aferente urmând să fie suportată integral de instituție, a anunțat ministrul de resort, Florin-Ionuț Barbu, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook. Acest anunț vine într-un moment în care sectorul agricol se confruntă cu provocări majore, iar finanțarea reprezintă un factor esențial pentru dezvoltarea și supraviețuirea fermelor.

În contextul acestei inițiative, se pune întrebarea: cât spațiu există în bugetul de stat pentru a susține aceste programe? Ministerul Finanțelor nu a dat încă un răspuns clar, iar lipsa de confirmare din partea acestuia aduce în atenție riscul ca promisiunile să rămână doar pe hârtie. Pe de altă parte, ministrul Agriculturii a insistat asupra importanței sprijinului financiar pentru fermieri, atât în perioadele de criză, cât și în cele de dezvoltare. „Am prezentat această măsură în cadrul Conferinței Naționale Agri4Future România – Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români, la care am transmis și un mesaj clar sistemului bancar din România și anume acela de a fi alături de fermieri și atunci când le este greu, nu doar când lucrurile merg bine”, a spus Florin Barbu.

Adina I.

România se confruntă cu o situație care poate schimba viața a mii de creditori: persoanele care au avut credite cu dobândă variabilă, calculată în funcție de ROBOR, ar putea recupera o parte din banii plătiți în plus, dacă dovezile arată că au fost prejudiciați de practicile anticoncurențiale constatate de Consiliul Concurenței. Însă, este important să se înțeleagă că această posibilitate nu este automată, ci depinde de o serie de condiții precise și de documentație solidă.

Condiții clare pentru despăgubiri, dar nu toți vor beneficia

Amenzile de miliarde de lei aplicate băncilor nu înseamnă că despăgubirile vor fi acordate automat tuturor clienților. Pentru a obține bani înapoi, fiecare consumator trebuie să își verifice contractul, să stabilească dacă a suferit o pagubă și să demonstreze legătura dintre aceasta și practicile sancționate. Există deja un cadru legal care permite solicitarea despăgubirilor în instanță, dar procesul poate fi complex.

În paralel, un proiect de lege adoptat de Senat propune o procedură specială prin care băncile ar urma să recalculeze anumite credite și să restituie sumele datorate. Proiectul nu este însă în vigoare, ceea ce înseamnă că, deocamdată, soluția legală rămâne cea de a cere despăgubiri prin instanță.

Amenzi de 3,73 miliarde de lei pentru 10 bănci, după investigația ROBOR. Consiliul Concurenței a sancționat, la 5 iunie 2026, zece instituții de credit cu amenzi totale de aproximativ 3,73 miliarde de lei, echivalentul a circa 710 milioane de euro. Autoritatea a constatat practici anticoncurențiale în cadrul procedurii de fixing ROBOR, care au constat în coordonarea comportamentului băncilor participante prin schimburi de informații confidențiale și strategice, inclusiv cu privire la nivelul cotațiilor transmise.

Investigația a readus în discuție efectele pe care evoluția ROBOR le-a avut asupra persoanelor cu împrumuturi în lei, ale căror dobânzi variabile erau calculate în funcție de acest indice. Pentru acești consumatori, constatarea unor practici anticoncurențiale poate deveni relevantă în eventualele cereri de despăgubire. Există însă o condiție esențială: trebuie demonstrat că respectivele practici au produs un prejudiciu concret în cazul creditului respectiv.

CU alte cuvinte, faptul că o persoană a avut un împrumut raportat la ROBOR nu îi garantează automat dreptul la restituirea unor sume. Amenzile încasate de stat nu sunt despăgubiri acordate clienților băncilor. OUG 170/2020 le permite consumatorilor să ceară repararea prejudiciului.

Persoanele care consideră că au plătit dobânzi mai mari din cauza practicilor anticoncurențiale pot invoca OUG nr. 170/2020, actul normativ care reglementează acțiunile în despăgubire pentru încălcarea legislației concurenței. Potrivit acestuia, orice persoană care a suferit un prejudiciu ca urmare a unei astfel de încălcări poate solicita repararea integrală a pagubei în instanță.

Despăgubirea poate acoperi pierderea efectivă, eventualul câștig de care consumatorul a fost lipsit și dobânda aferentă, în condițiile legii. Un element important este prevăzut de articolul 9 din ordonanță: o încălcare constatată printr-o decizie definitivă a Consiliului Concurenței este considerată stabilită în mod irefragabil în cadrul unei acțiuni în despăgubire. Această prevedere poate simplifica o parte a procesului pentru consumatori, deoarece existența încălcării nu mai trebuie dovedită din nou dacă decizia autorității a devenit definitivă.

Rămâne însă necesar să fie demonstrate prejudiciul individual, valoarea acestuia și legătura de cauzalitate cu practica anticoncurențială. Acest lucru înseamnă că, deși există un cadru legal, procesul de obținere a despăgubirilor rămâne dificil și necesită o documentație solidă, atât pentru a demonstra prejudiciul, cât și pentru a stabili o legătură clară între acesta și practicile ilegale constatate.

Adina I.

În campania ING Black Friday, clienții pot beneficia de rate fără dobândă până la 32 pentru anumite achiziții, ofertă care atrage atât persoanele fizice, cât și antreprenorii. Campania, lansată de ING Bank România pe 3 noiembrie, se desfășoară până la 12 noiembrie și aduce o serie de avantaje, printre care dobânzi reduse la credite, premii pentru investiții, cashback la achiziții și oferte dedicate afacerilor. Clienții pot beneficia de până la 32 de rate fără dobândă, ofertă disponibilă prin ING Credit Card, la comercianți precum eMAG, Flip.ro, Carrefour sau Dedeman. În plus, clienții pot primi și 10% cashback la partenerii selectați din ING Bazar, dacă își rezervă oferta. Această ofertă este disponibilă atât pentru clienții existenți ai băncii, cât și pentru noii clienți, oferind astfel oportunități reale de economisire și investiție.

Oferte dedicate clienților persoane fizice și afacerilor

Pentru clienții persoane fizice, campania ING Black Friday include dobânzi promoționale, premii pentru cei care fac primii pași în investiții sau iau asigurări. Clienții care își încasează salariul la ING, care încasează în contul ING venituri recurente de minimum 700 de lei pe lună și fac o plată lunară, pot beneficia de dobânzi fixe de 5,49% pentru credite de peste 150.000 de lei și de 6,49% pentru credite între 70.000 și 149.999 de lei. Această ofertă se aplică atât creditelor noi, cât și refinanțărilor. În plus, pentru cei care au în plan o cheltuială mai mare, oferta de ING Black Friday pentru creditul de nevoi personale ING Personal vine cu reduceri de dobândă de până la 1 punct procentual.

În ceea ce privește creditele de nevoi personale, clienții care își încasează salariul la ING și aleg și asigurarea opțională de plată a ratelor ING Credit Protect beneficiază de dobânzi fixe de 5,49% pentru credite de peste 150.000 de lei și de 6,49% pentru credite între 70.000 și 149.999 de lei. Această ofertă include atât creditelor noi, cât și refinanțărilor. De asemenea, ING Black Friday vine cu o reducere de 1 punct procentual și pentru linia de credit ING Extra’ROL. Pentru lunile în care salariul se termină mai repede, clienții au acces la o rezervă de bani direct din contul curent.

Ofertele sunt valabile atât pentru clienții existenți ai băncii, cât și pentru noii clienți. Pentru economiile în euro, ING oferă o dobândă de 2,5% pe an la depozitul la termen în EUR pe un an, iar pentru lei, dobânda ajunge la 6,25% pe an la Depozit Bonus, pe 4 luni. Ambele oferte sunt disponibile clienților care încasează în contul ING venituri recurente de minimum 700 de lei pe lună și fac o plată lunară.

ING Bank România include în premieră și o ofertă pentru cei care vor să facă primii pași în investiții: primii 250 de clienți care își deschid pentru prima oară cont ING Invest și investesc minimum 2.500 de lei primesc 250 de lei cashback. Sunt oferte și la asigurarea ING Home Protect. Clienții primesc garantat în contul curent 10% din valoarea asigurării de casă ING Home Protect deschise în perioada campaniei (3-12 noiembrie), plus returnarea integrală a costului asigurării obligatorii PAD, de 130 de lei.

Oferta ING Vita Protect aduce 60 de lei înapoi în cont, indiferent de pachetul ales. Pentru pachetul de 18 lei/lună, despăgubirea maximă este de 240.000 de lei, iar pentru pachetul de 89 de lei/lună poate ajunge la 1.000.000 de lei. Pentru ING Travel Protect, clienții primesc 30% din valoarea asigurării înapoi în cont, la care se poate adăuga reducerea de 10% pentru grupuri.

Adina I.

UniCredit anunță o campanie de Black Friday 2026 cu oferte atractive pentru clienții săi, inclusiv bonusuri de până la 300 de lei pentru deschiderea unui cont, cashback la cumpărături și eliminarea pe viață a costurilor de administrare pentru cardurile de credit solicitate în perioada campaniei. Banca anunță că oferta din 2026 include și dobânzi promoționale la creditele de nevoi personale, dobândă redusă la jumătate pentru creditul auto și 25 de telefoane iPhone 17 Pro oferite prin tragere la sorți. Pentru firmele Micro, banca propune, între altele, un pachet de cont curent fără costuri timp de doi ani.

Bonusuri, cashback și promoții pentru clienții fizici și juridici

Ofertele de Black Friday pot fi accesate, în funcție de produs, direct din aplicația Mobile Banking, online, în sucursalele UniCredit Bank, prin intermediarii de credit sau în rețeaua de parteneri UniCredit Consumer Financing. Campania este construită în jurul ideii de valoare pe termen lung, răsplătind atât clienții care economisesc sau finanțează proiecte personale, cât și antreprenorii care investesc în dezvoltarea afacerilor.

Persoanele fizice care își deschid un cont curent la UniCredit Bank prin Mobile Banking, în perioada 2-6 noiembrie, pot primi un bonus de până la 300 de lei. Pentru cardul de credit emis de UniCredit Consumer Financing și solicitat prin Mobile Banking în perioada 2-9 noiembrie, oferta prevede zero costuri de administrare pe viață.

Clienții care constituie un depozit Fresh Money și/sau fac subscrieri noi în fonduri de investiții în perioada 2-6 noiembrie pot primi un bonus de până la 150 de lei, cu îndeplinirea condițiilor de eligibilitate. Tot în perioada 2-6 noiembrie, comisionul de subscriere aferent noilor subscrieri în fonduri de investiții este redus cu 50%.

Clienții eligibili din campaniile de Black Friday organizate de UniCredit Bank pot primi 10% cashback, în limita a 100 de lei de client, pentru cumpărăturile de minimum 500 de lei pe tranzacție, efectuate în 6 noiembrie 2026. Beneficiul se aplică plăților cu cardul de debit UniCredit prin Apple Pay/Google Pay, online sau în magazine, potrivit condițiilor campaniei. Clienții eligibili pot participa și la tragerea la sorți pentru 10 iPhone 17 Pro.

Promotii speciale pentru firmele Micro și clienții existenți

UniCredit Consumer Financing oferă dobânzi promoționale pentru Creditul de Realizări Personale solicitat în perioada 4-6 noiembrie. În același interval, pentru creditul auto, oferta prevede o dobândă redusă la jumătate. Pentru finanțările contractate în magazinele partenere UniCredit Consumer Financing pe parcursul lunii noiembrie, clienții pot participa la o tombolă cu alte 10 iPhone 17 Pro.

Pentru companiile Micro, UniCredit a pregătit următoarele beneficii, aferente produselor solicitate în perioada 2-6 noiembrie: 24 de luni fără costuri pentru pachetul de cont curent MicroStar; 0% comision de acordare, în limita a maximum 1.000 de lei, pentru creditele noi eligibile; 200 de lei cashback pentru constituirea unui depozit Fresh Money. Potrivit băncii, produsele trebuie contractate în perioada indicată în campanie.

Clienții Micro beneficiază și de condiții preferențiale pentru serviciile de acceptare la plată, de un bonus pentru oferta tranzacțională PRIME, destinată administratorilor, reprezentanților legali, acționarilor sau asociaților, precum și de un bonus pentru înrolarea în programul de beneficii ShopSmart Micro. Companiile care sunt deja clienți UniCredit Bank la începutul campaniei pot primi cashback pentru tranzacțiile efectuate cu cardul de debit business și pot participa la tragerea la sorți pentru 5 iPhone 17 Pro.

„Black Friday este o cursă în care fiecare client are propria destinație: unii intră în cursa cumpărăturilor, alții aleg cursa economisirii, a finanțărilor sau a investițiilor, iar pentru mulți contează și emoția calificării pentru unul dintre premiile puse în joc. Prin campania din acest an, ne-am dorit ca UniCredit să le ofere clienților săi un avantaj la fiecare start: bonusuri, cashback, dobânzi promoționale și beneficii care continuă și după trecerea liniei de sosire. Indiferent de planul pe care îl urmează, vrem ca oamenii să găsească la UniCredit soluția care îi ajută să ajungă mai ușor acolo unde și-au propus. Pentru că, de Black Friday, nu contează doar să intri în cursă, ci să pornești cu un avantaj”, a declarat Antoaneta Curteanu, Vicepreședinte Executiv Retail, UniCredit Bank.

Campania oferă oportunități pentru toți clienții, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, iar beneficiile pot fi accesate prin mai multe canale, inclusiv online, prin aplicația Mobile Banking, în sucursale sau prin intermediarii de credit. Clienții care își încep anul cu o decizie financiară inteligentă pot beneficia de avantaje pe termen lung, iar premiile oferite, precum iPhone 17 Pro, adaugă o notă de entuziasm și atragere pentru campanie.

Adina I.

În primele 9 luni din acest an, consumatorii au trimis către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) un total de 3.394 de cereri, o creștere semnificativă față de 2.121 cereri în perioada similară din 2025. Această creștere de 60% este legată de dificultățile de plată pe care consumatorii le întâmpină în relația cu băncile și instituțiile de finanțare non-bancare (IFN-uri). Din negocierile purtate în acest an, intermediare de CSALB, beneficiile rezultate sunt de aproximativ 1,2 milioane euro. Astfel, valoarea totală a beneficiilor rezultate, în cei peste 10 ani de activitate operațională a Centrului, este de aproximativ 18,7 milioane euro.

Distribuția cererilor între bănci și IFN-uri se schimbă

Din totalul cererilor primite la finalul trimestrului III 2026, 2.287 erau destinate băncilor, față de 1.620 în perioada similară din 2025, iar 1.107 cereri vizau relația consumatorilor cu IFN-urile, față de 501 la finalul T3 2025. Astfel, ponderea cererilor adresate IFN-urilor din total a crescut de la 23,6% anul trecut la 32,6% anul acesta, în timp ce ponderea cererilor adresate băncilor este acum de 67,4% din total, în scădere de la peste 76%. Ponderea cererilor negociabile din total este de 85%, iar la finalul T3 2025 această pondere a fost de 76,5%, iar în aceeași perioadă din 2024 a fost de 71,8%. Acest lucru se datorează scăderii de la 803 (final T3 2024), la 500 (final T3 2025), respectiv la 513 (final T3 2026) a numărului cererilor de ștergere a înregistrărilor din Biroul de Credit (care nu pot face obiectul unui dosar de negociere prin intermediul CSALB, ci sunt soluționate direct de către părți sau clasate).

În primele trei trimestre, băncile au acceptat spre negociere 572 de cereri, iar IFN-urile niciuna. În 90% dintre negocierile din acest an, părțile s-au împăcat, adică au acceptat soluțiile propuse de conciliatorii CSALB. Astfel, din cele 1.950 de cereri negociabile adresate băncilor, 572 au fost transformate în dosare de negociere, ceea ce înseamnă că aproximativ 30% din cererile adresate băncilor și-au găsit rezolvarea cu ajutorul unui conciliator CSALB.

Soluționarea directă între bănci/IFN și consumatori, după sesizarea CSALB, reprezintă o altă cale de rezolvare a cererilor, mai ales atunci când aceste solicitări sunt simple și nu necesită neapărat aportul de experiență al conciliatorilor CSALB. În primele trei trimestre au fost 333 astfel de cazuri, față de 217 situații în perioada similară a anului trecut. Și în acest caz, băncile au recurs la această metodă de soluționare (directă) mai mult decât IFN-urile: 277 de cereri soluționate direct de bănci (vs 176 la finalul T3 2025) și 56 de către IFN-uri (vs 41 la finalul T3 2025).

„Din ianuarie până în septembrie, aproape 800 de români și-au rezolvat (cu ajutorul unui conciliator CSALB sau direct cu instituția de credit) problemele financiare întâmpinate în derularea contractelor încheiate cu băncile, rapid, gratuit și fără a ajunge în instanță. Și nu doar că nu au optat pentru procese, dar până la finalul trimestrului trei au mai fost închise încă 73 procese începute în instanțele din țară, pentru că părțile au dorit și au reușit să găsească o soluție amiabilă în cadrul CSALB. Astfel, începând cu anul 2021 au fost soluționate amiabil aproximativ 900 de litigii aflate pe rolul instanțelor”, a spus Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.

Mai important decât modalitatea de soluționare alternativă aleasă (prin intermediul CSALB sau direct cu consumatorul), este că instituțiile bancare se implică în rezolvarea problemelor financiare semnalate de consumatori, iar situațiile de neplată sunt, astfel, evitate.

Anul acesta s-a reliefat și mai pregnant diferența de abordare dintre bănci și IFN-uri, în ceea ce privește deschiderea pentru soluționarea prin intermediul CSALB a problemelor semnalate de consumatori. În timp ce băncile au rezolvat, prin intermediul concilierii sau direct, aproximativ 42% dintre cererile înregistrate la CSALB, IFN-urile nu au acceptat nicio cerere spre negociere, iar numărul soluționărilor directe (între IFN-uri și consumatori, fără intervenția unui conciliator) s-a produs în 56 de cazuri. Astfel, din totalul de 1.107 cereri adresate IFN-urilor, doar 5% și-au găsit o rezolvare.

Adina I.

Grupul BRD a înregistrat un profit net de 1.176 milioane lei în primele nouă luni din 2026, conform unor surse recente, în creștere cu 1,55% față de aceeași perioadă din 2025, când profitul net a fost de 1.158 milioane lei. Acest rezultat reflectă o performanță rezilientă a băncii, chiar într-un mediu economic tot mai complex, iar creșterea creditării cu 12,4% în această perioadă demonstrează o activitate robustă atât pe segmentul retail, cât și pe cel al companiilor. Această evoluție subliniază puterea modelului de afaceri al BRD și relațiile solide menținute cu clienții, chiar în condiții de consolidare fiscală și de mediu operațional provocator.

Creșterea profitului net și a creditării: o performanță solidă în ciuda condițiilor dificile

În primele nouă luni din 2026, BRD a înregistrat un profit net de aproape 1,18 miliarde lei, în creștere cu 1,55% față de aceeași perioadă din anul trecut. Această creștere a fost susținută de o dinamică comercială solidă, cu o creștere anuală a creditării de 12%, care a fost atinsă atât pe segmentul retail, cât și pe cel al companiilor. Rezultatele evidențiază capacitatea BRD de a menține performanța într-un context economic dificil, cu presiuni asupra profiturilor din cauza cererii tot mai mari de capital și a costurilor tot mai mari.

Veniturile Grupului BRD au atins 3,341 miliarde lei în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 2,7% față de aceeași perioadă din 2025. În același timp, rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE), excluzând taxa pe cifra de afaceri, s-a situat la 16,9%, comparativ cu 17,5% în aceeași perioadă a anului precedent. Rata de adecvare a capitalului BRD, la nivel individual, a fost de 21% la sfârșitul lunii septembrie 2026, ceea ce evidențiază un echilibru financiar solid.

În plus, soldul net al creditelor, inclusiv finanțările prin leasing, a crescut cu 12,4% față de anul anterior, atingând 60,1 miliarde lei. Acest indicator subliniază capacitatea BRD de a susține economia prin oferte de creditare atractive, chiar într-un mediu economic incert. În contextul în care economia se confruntă cu provocări din diverse domenii, BRD demonstrează o reziliență semnificativă, menținând un echilibru între creștere și stabilitate.

Adina I.